vineri, 28 decembrie 2012

Zonele cu acces restrictionat din Bucuresti



Zonele cu acces restrictionat din Bucuresti

Zona A a Municipiului Bucuresti in care se restrictioneaza accesul si circulatia vehiculelor cu masa totala autorizata mai mare de 5 t este delimitata de urmatoarele artere:

B-dul Dacia – Str.Traian – Str. Nerva Traian – Bdul Octavian Goga – Pasaj Marasesti – Bdul Marasesti – Str. Mitropolit Nifon –Bdul Libertatii – Calea 13 Septembrie – Sos.Pandurilor – Sos. Grozavesti – Sos. Orhideelor – Bdul Dinicu Golescu – Piata Garii de Nord – Calea Grivitei – Sos. Nicolae Titulescu – Bdul Banu Manta – Bdul Ion Mihalache – Bdul Maresal Averescu – Bdul Constantin Prezan – Bdul Aviatorilor – Bdul Mircea Eliade – Bdul P.I. Ceaikovski – Str.Barbu Vacarescu – Str.Tunari – Bdul Dacia

Zona B a municipiului Bucuresti in care se restrictioneaza accesul si circulatia vehiculelor cu masa totala autorizata mai mare de 7,5 t este delimitata de urmatoarele artere:

Bd. Aerogarii - str. Cpt. Alex. Serbanescu - str. Barbu Vacarescu - str. Fabrica de Glucoza - sos. Petricani - str. Doamna Ghica - sos. Colentina - sos. Fundeni - str. Morarilor - Bd. Basarabia - Bd. 1 Decembrie 1918 - Bd. Th. Palady - Bd. Camil Ressu - str. Fizicienilor - Bd. Energeticienilor - Calea Vitan - sos. Vitan Barzesti - str. Ion Iriceanu - str. Turnu Magurele - str. Luica - sos. Giugiului - str. Alexandru Anghel - str. Prelungirea Ferentari - Calea Ferentarilor - str. M. Sebastian - Calea 13 Septembrie - Bd. Ghencea - str. Brasov - sos. Virtutii - Calea Crangasi - Pasaj Grant – Calea Grivitei - Bd. Bucurestii Noi - str. Jiului - Bd. Poligrafiei - Pasaj Jiului - str. Baiculesti - sos. Straulesti - Bd. Ionionescu de la Brad.

Accesele la zona B sunt:

• dinspre autostrada Bucuresti - Pitesti, prin Bd. Iuliu Maniu, str. Valea Cascadelor, str. Valea Oltului, str. Prelungirea Ghencea;
• dinspre D.N. 6, prin sos. Ale
xandriei, sos. Antiaeriana.
• Accesele la zonele de interes din interiorul zonelor restrictionate, sunt:
• la vama de pe Bd. Timisoara, pe Bd. Timisoara dinspre str. Valea Cascadelor sau str. Valea Oltului, pana la str. Romancierilor si retur;
• la zona industriala cuprinsa intre Bd. Timisoara, Bd. Iuliu Maniu, bd. Vasile Milea, str. Lujerului, prin Bd. Timisoara, Bd. Vasile Milea, Bd. Iuliu Maniu si retur;
• la zona industriala cuprinsa intre Drumul Sarii, str. M. Sebastian, Cal. Rahovei si str. Progresului, prin Calea 13 Septembrie, str. M. Sebastian, str. Razoare, str. Progresului, sos. Panduri si retur prin Calea 13 Septembrie;
• la zona industriala cuprinsa intre Calea Rahovei, bd. G. Cosbuc, str. C-tin Istrati, str. Progresului, prin Calea Rahovei, Bd. G. Cosbuc, str. C-tin Istrati, str. Progresului;
• la zona industriala de pe platforma "Rocar", prin str. Toporasi;
• la zona industriala cuprinsa intre str. Ziduri Mosi, bd. Ferdinand, bd. Garii Obor, str. Baicului, str. Paharnicu Turturea, str. Heliade intre Vii, str. Doamna Ghica, prin str. Doamna Ghica, str. Heliade intre Vii, str. Paharnicu Turturea, str. Baicului. Bd. Garii Obor, bd. Ferdinand, str. Ziduri Mosi si retur;
• la vama din bd. Expozitiei, prin bd. Bucurestii Noi, bd. Ion Mihalache, str. Clabucet, bd. Expozitiei, cu retur prin Putul lui Craciun;
• la zona industriala de pe Splaiul Unirii, dintre sos. Vitan Barzesti si sos. Mihai Bravu, pe Splaiul Unirii, pana la sos. Mihai Bravu si retur.



Podul Basarab
Podul Grant
Podul Grant

Podul Grant







miercuri, 26 decembrie 2012

Proprietarii de depozite au ajuns la concluzia că e mai ieftin să ţină clădirile goale


Proprietarii de depozite au ajuns la concluzia că e mai ieftin să ţină clădirile goale

Proprietarii de spaţii industriale şi logistice au ajuns în situaţii în care păstrarea unor chiriaşi în clădirile pe care le administrează este mai scump decât a ţine imobilul gol.„Ajungi la situaţii în care e mai scump să ai un chiriaş în clădire decît să o ţii goală”, a declarat Leslie Warren, managing director al dezvoltatorului Helios Phoenix Real Estate, companie care lucrează cu divizia imobiliară a General Electric la o serie de centre logistice în Romania

Proprietarii de spaţii industriale şi logistice au ajuns în situaţii în care păstrarea unor chiriaşi în clădirile pe care le administrează este mai scump decât a ţine imobilul gol.

„Ajungi la situaţii în care e mai scump să ai un chiriaş în clădire decît să o ţii goală”, a declarat Leslie Warren, managing director al dezvoltatorului Helios Phoenix Real Estate, companie care lucrează cu divizia imobiliară a General Electric la o serie de centre logistice în România.


Ideea sa este susţinută şi de reprezentanţii fondului de investiţii australian Valad, care au menţionat că o continuă scădere a chirie nu mai justifică afacerea.

„Noi am vrea să reducem ratele de neocupare prin reducerea chiriilor, dar nu mai e rentabilă afacerea dacă facem acest lucru. Lucrăm cu o serie de clienţi mici care nu înţeleg modul în care funcţionează o afacere imobiliară”, a explicat Silviana Badea, country manager al Valad Property Group.

Dezvoltatorii au probleme şi cu precontractarea unor spaţii aflate în dezvoltare. Leslie Warren consideră că unul din motivele pentru care nu se încheie astfel de contracte este acela al nesiguranţei că produsul promis va fi şi livrat de către dezvoltator.

 Autor: Alexandru Urzică   http://www.capital.ro

marți, 25 decembrie 2012

«Noua industrie» a Romaniei produce doar ciulini si buruieni



«Noua industrie» a Romaniei produce doar ciulini si buruieni

Peste 1.200 de hectare de teren au fost cumpărate, în perioada de „boom” economic, în jurul marilor oraşe, pentru ceea ce ar fi urmat să devină noua industrie a României.
Majoritatea proprietarilor au rămas însă cu terenurile virane în aşteptarea producătorilor.
Sectorul industrial-logistic al pieţei imobiliare este blocat de mai bine de doi ani, perioadă în care a fost livrat pe piaţă un stoc mai mic decât în primul semestru din 2005, an în care au apărut primele proiecte moderne în România.

În comparaţie cu restul sectoarelor din piaţă, se poate spune că sectorul industrial a avut cel mai mult de suferit de pe urma crizei economice.
Din 2008, gradul de neocupare a început să crească treptat, avansând în trei ani până la 15%, la sfârşitul anului 2010.

Achiziţiile de terenuri în scopul dezvoltării unor proiecte industriale au început înainte de 2004 şi s-au concentrat cu precădere în zona centurii de vest şi de nord a Capitalei şi a autostrăzii Bucureşti - Piteşti, până la km 23-24.

Pionierii acestui sector imobiliar, printre care se numără Cefin Real Estate, Portland Trust, ProLogis sau Universal Property, au acaparat, în timp, peste 500 de hectare de teren, potrivit unei analize realizate de DTZ Echinox la cererea Capital.

Suprafaţa de teren achiziţionată în jurul marilor oraşe din ţară depăşeşte 700 de hectare, însă doar pe o mică parte din aceste loturi s-au început proiecte. Oraşele cu potenţialul cel mai ridicat sunt: Ploieşti (300 ha), Timişoara (peste 100 ha), Turda - Cluj (100 ha) şi Piteşti (100 ha).

„Contractele încheiate în ultima perioadă s-au făcut în condiţii speciale şi accidental. Adică au fost câteva parteneriate de lungă durată cu clienţii sau între dezvoltatori, însă nu am văzut deocamdată niciun proiect început de pe urma lor. Realitatea este că piaţa nu s-a mişcat decât foarte puţin. S-au ocupat cu greu şi clădirile existente. Noi am avut doar solicitări de oferte, dar lucrurile s-au oprit aici, deoarece clienţii nu sunt suficient de angajaţi. E posibil să fim nevoiţi să mai aşteptăm un an”, arată Laurenţiu-Cătălin Hanu, managerul de dezvoltare pentru România al CTP Invest.

Compania cu capital olandez a cumpărat, încă din 2006, peste 60 de hectare de teren, grupate în jurul localităţilor Turda, Borş şi Piteşti, pe care a plătit circa 4,5 milioane de euro, însă până acum nu a reuşit să dezvolte nimic.

Stocul total de spaţii industrial-logistice a trecut, în 2010, puţin peste 900.000 mp, nivel care se va păstra constant şi în acest an, deoarece nu sunt aşteptate noi livrări pe piaţă. Chiriile sunt şi ele îngheţate, la circa 4,4 euro/mp/lună.

Interes scăzut
România ar trebui să joace un rol semnificativ pe harta logistică a Europei, chiar şi numai datorită deschiderii la mare, însă lipsa infrastructurii care să ne lege de vestul continentului a condus treptat la mutarea interesului investitorilor spre alte zone.

„Atenţia se îndreaptă spre pieţe ca Polonia, Cehia sau Ungaria, dar nu şi spre România. Într-o piaţă cu o rată de neocupare reală de 25%, de ce ai dezvolta? E adevărat că într-un an sau doi aceste 25% ar putea fi acoperite, şi cine începe acum să obţină autorizaţii şi să dezvolte un proiect va fi mai bine plasat când stocul existent se va epuiza, însă e un risc. Fiind nişte dezvoltatori instituţionali (societăţi susţinute de bănci, fonduri de pensii sau companii de asigurări n.red.), profilul nostru de risc nu ne permite să ne asumăm astfel de proiecte, dar sunt companii care lucrează şi speculativ”, susţine Silviana Badea, country manager Valad Romania.

Grupul australian Valad, care are printre acţionari fonduri de pensii precum ING sau Aviva, a intrat pe piaţa românească în 2007, prin achiziţia fondului britanic Teesland iOG. Planul său era să construiască, în parteneriat cu italienii de la Cefin, între cinci şi şapte centre logistice în oraşe cu peste 100.000 de locuitori, investiţia medie pentru un proiect fiind de circa 70 milioane de euro. Au trecut trei ani de la anunţ, timp în care compania şi-a regândit afacerile locale.

„Unii dezvoltatori au fost flexibili în a vinde părţi din terenul pe care l-au cumpărat către utilizatori finali din diverse domenii: producţie, logistică, retail sau chiar către alţi dezvoltatori. Ei şi-au construit de la început un «layout» al respectivei dezvoltări, în care au dedicat suprafeţe pentru vânzare şi suprafeţe pe care au dezvoltat depozite pentru închiriere. Vorbim de terenuri cu suprafeţe începând cu 1-2 ha până la 10-20 ha, în funcţie de cerere şi de domeniul din care provin respectivii cumpărători”, a explicat Rodica Tarcavu, directorul departamentului industrial al DTZ Echinox.

 Forţa de muncă
Lipsa cererii de spaţii dedicate producţiei industriale este și o consecință a faptului că majoritatea dezvoltatorilor au achiziţionat terenuri în jurul marilor oraşe, în timp ce pentru acest tip de activităţi se caută localităţi cu forţă de muncă ieftină.

Pe de altă parte, o serie de producători consideră că este mai eficient să îşi construiască propriile lor spaţii, fără să mai apeleze la dezvoltatori specializaţi. Pentru mulţi investitori, terenurile nedezvoltate pe care le au în portofoliu încep să devină o problemă tot mai acută, mai ales pentru cei care au făcut credite pentru achiziţie.

„Dacă ai un teren pentru care te-ai împrumutat şi nu ai apucat să îl dezvolţi, atunci ai o problemă semnificativă. Trebuie să acoperi aceste costuri din alte activităţi, altfel terenul se întoarce la cel care a oferit împrumutul. Deocamdată, nu sunt multe situaţii de acest gen, pentru că băncile încă mai aşteaptă un miracol, dar terenurile care vor fi preluate în acest fel vor fi vândute la preţ de bun executat”, subliniază Florin Furdui, country manager Portland Trust.

Chiar dacă pe zona de consum unii dezvoltatori încep să vadă semne de îmbunătăţire, în ceea ce priveşte activitatea industrială lucrurile nu stau tocmai bine. Deocamdată, dezvoltatorii acestui tip de spaţii aşteaptă epuizarea stocului existent înainte de a începe noi proiecte.

Sursa: www.capital.ro  


 "Chiriile sunt şi ele îngheţate, la circa 4,4 euro/mp/lună." pentru spatii de depozitare in afara Bucurestiului la care veti adauga:

 - costuri de transport foarte mari pentru distributie avand in vedere aglomeratia existenta zilnic pe centura ocolitoare si la intrarile in Bucuresti ,

- timpul pierdut de clientii si angajatii dvs.

- inexistenta retelei de transport in comun ( autobuz, tramvai , metrou )

- uzura autovehicolelor, carburanti risipiti in zadar, Noi suntem pozitionati excelent pentru distributie si service ( electrice, electronice, piese auto, etc.)

- taxe de mantenanta : incalzirea unui spatiu de 7 metri inaltime, iarna nu costa putin,.... curațarea zonei, a clădirii, îndepărtarea zăpezii și sistemul de securitate etc. este in general intre 2,5 si 3 euro / mp, permanent !! ( desi stim cu totii ca " iarna nu-i ca vara " )  La noi nu platiti nici o taxa !! platiti numai exact cat consumati : apa, gaz, energie electrica.

- pentru birouri vet plati intre 7 si 12 euro / mp iar daca doriti  sa personalizati sau sa amenajati spatiile respective, o veti face pe cheltuiala dvs. la preturile impuse de catre constructorul "abilitat " de regula mult mai mari decat piata. Cand veti dori sa va mutati va trebui sa demolati si sa readuceti spatiul la forma initiala, binenteles tot pe cheltuiala dvs. si tot asa, pe costuri impuse. La noi, nu este asa ! Puteti deduce partial din chirie investitiile realizate pe baza de contract fara sa mai platiti ulterior dublu pentru demolare.

- taxe pentru parcare, pentru fiecare autovehicol care-l detineti. - La noi este gratis.

- taxe aplicate clientilor dvs. percepute direct acestora, pe baza de cartela de acces in curtea interioara ( 1 leu pe ora la Sema Parc, ). - La noi este gratis.

poate parea incredibil, numai 2,6 ( doi virgula sase ) euro /  mp ??

VERIFICATI DISPONIBILITATEA ASTAZI  LA : 076 72 62 242


luni, 24 decembrie 2012

Paradox imobiliar: Casele se ieftinesc, materialele de constructii se scumpesc


Paradox imobiliar: Casele se ieftinesc, materialele de constructii se scumpesc


Românii care s-au aşteptat ca anii de criză să le ofere posibilitatea de a-şi construi locuinţe mai ieftine s-au înşelat. Producătorii de materiale pentru construcţii au crescut preţurile şi în acest an, motivaţi de lucrările derulate de stat şi forţaţi de scumpirea materiei prime.
Dacă locuinţele dezvoltate în anii de „boom“ imobiliar au ajuns, în unele cazuri, să fie vândute sub preţul de construcţie, din lipsa cumpărătorilor şi ca urmare a presiunii finanţatorilor, unităţile locative construite în această perioadă nu beneficiază de acest „atu“ adus de criză. Singurele materiale care s-au ieftinit pe parcursul acestui an au fost BCA-ul şi termosistemul. Dacă oţelul-beton îşi reglează preţul pe pieţele externe, în ceea ce priveşte cimentul, cărămida, materialele lemnoase, ţigla sau termopanele, creşterile sunt puse, în principal, pe seama costurilor de producţie, dar au şi o bază speculativă.

„Preţurile au înregistrat uşoare creşteri pe baza scumpirii materiilor prime.  Totuşi, nu-mi explic această creştere, poate doar cea cauzată de scumpirea energiei. La noi, fie că se adânceşte criza, fie că îşi revine piaţa, preţurile sunt tot în creştere. În plus, odată cu scăderea cererii şi restrângerea activităţii, costurile de regie nu s-au diminuat în aceeaşi proporţie şi au fost susţinute prin creşteri de preţ. Vom rămâne pe creşteri şi în 2012“, a declarat Adriana Iftime, directorul general al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC). Scumpirile au fost alimentate şi de neplata arieratelor către constructori. Antreprenorii cumpără produse de la furnizori sau de la producători care au stabilite anumite termene de plată. Din cauză că beneficiarii, în cele mai multe cazuri statul, nu îşi achită datoriile către constructori, aceştia nu îşi pot păstra angajamentele de plată. Astfel, producătorii şi-au dezvoltat un mecanism de protecţie şi îşi creează rezerve prin majorări de preţuri.

„Din păcate, socotelile sunt făcute pe principii politice, şi nu economice, iar atâta timp cât lucrurile nu se vor schimba, nu vom avea linişte în piaţă. Ar trebui promovate doar investiţiile cu şanse de realizare“, subliniază Iftime.

Fabrici blocate

Producătorii de materiale de construcţii care au fost loviţi cel mai puternic de reducerea cererii au fost cei din sectorul zidăriei. Pe această piaţă există o capacitate instalată de circa opt milioane de metri cubi, dublă faţă de cererea reală. În 2010, piaţa materialelor de zidărie (BCA şi cărămidă) a scăzut în volum până la 4,1-4,2 milioane de metri cubi, iar anul acesta a mai scăzut cu circa 10%, până la 3,8-3,9 milioane de metri cubi, nivel aproape de cel înregistrat în 2005.

„Surprinzător este că, deocamdată, niciun jucător important nu a dat faliment. Eu mă aşteptam ca anul acesta să intre în faliment unul sau doi. Lucrează variabil, o perioadă, după care se opresc. Majoritatea vor relua activitatea de producţie de abia prin martie anul viitor - o consecinţă atât a cererii scăzute, cât şi a majorării preţului gazelor“, a declarat Marius Marin vicepreşedintele Asociaţiei Pro BCA şi CEO al Macon-Simcor. Un exemplu elocvent pentru situaţia prin care trec producătorii de materiale de zidărie este Cemancon. Producătorul de blocuri ceramice din Zalău a închis, din luna septembrie, pentru o perioadă de circa şase luni, linia de producţie de la Recea, inaugurată în august anul trecut, în urma unor investiţii de 28 mil. euro. Măsura a fost luată din cauza stocurilor mari de cărămidă rezultate din calibrarea liniei de producţiei.

Estimările pentru anul viitor indică o nouă contractare a acestei pieţe, însă, în privința preţurilor, se indică o uşoară creştere. „Nimeni nu mai poate suporta costul utilităţilor (gaze şi electricitate). O continuare a scăderii ar fi contrară logicii economice. Anul acesta şi-au diminuat profiturile sau au mers chiar în pierdere. Acesta este al treila an de restructurări şi nu poţi găsi la infinit soluţii pentru reducerea costurilor“, explică situaţia Marius Marin. După ce, pe parcursul lui 2010, piaţa tencuielilor a înregistrat scăderi de preţ de până în 15%, anul acesta, noile costuri de producţie, au adus scumpiri cuprinse între 5% şi 15%.

„Deşi costurile materiilor prime au înregistrat creşteri cu procente cuprinse între 5% şi 15%, utilităţile crescând și ele, preţurile produselor prăfoase nu au înregistrat creşterea aşteptată, producătorii preferând să-şi macine marja în aşteptarea unor vânzări care să le permită «supravieţuirea»“, spune Marcel Bărbuţ, proprietarul AdePlast. Astfel, adezivii de termosistem, polistirenul şi tencuiala decorativă au înregistrat uşoare scăderi de preţ care au condus, per total, la reducerea preţului pentru termosistem la 31-32 lei/mp. Această reducere a fost alimentată şi de contracţia pieţei cu 8%-10% pe parcursul anului în curs. În prezent, peste 60% din vânzări se fac în lunile de vârf, adică iulie, august, septembrie şi octombrie, cererea provenind, în principal, din segmentul renovărilor.

Un nou an zbuciumat

Reprezentanţii patronatului din industria cimentului au anunţat că producţia a crescut uşor, în primele nouă luni ale anului, cu 2%-3% comparativ cu nivelul de 5,5 milioane de tone atins în aceeaşi perioadă din 2010. Chiar dacă vânzările se situează la un nivel similar cu cel de anul trecut, cimentiştii consideră că revenirea consumului se derulează într-un ritm lent. Plusul la vânzări vine în principal din înteţirea exporturilor.

„Anul acesta am remarcat o îmbunătăţire a sectorului comercial şi al infrastructurii, însă investiţiile în proiectele rezidenţiale sunt în continuare la un nivel redus, şi perspectivele pentru anul viitor nu sunt îmbucurătoare. Am urmărit încontinuu evoluţia mărfurilor şi a materiilor prime, însă o mare parte a materialelor de construcţii a înregistrat anul acesta o creştere a preţurilor, ca urmare a majorării preţurilor pentru combustibil, cărbune şi energie. 2012 va fi din nou un an dificil. Există o mare incertitudine în ceea ce priveşte dezvoltarea investiţiilor private şi, în particular, a celor din construcţii, având în vedere potenţialul impact pe care l-ar putea avea asupra României revenirea recesiunii în Europa şi America de Nord“, evidenţiază Daniel Bach, directorul general al Holcim România.

Preţul oţelului-beton a fost pe o linie ascendentă şi în acest an, în principal din cauza importurilor, a căror pondere în consumul intern este de 50%-55%. Principalele ţări de origine a importurilor de oţel-beton, respectiv Bulgaria, Ucraina şi Grecia, au evidenţiat creşteri de preţ cuprinse între 11% şi 19%. Bulgaria şi Ucraina asigură circa 80% din imporuri. Consumul de oţel-beton a urmat o evoluţie liniară, cu un volum de 455.000 de tone vândute în primele nouă luni.

„În mod optimist, pentru 2012 apreciem o creştere a consumului de oţel-beton cu maximum 10% faţă de 2010 şi 2011, adică un volum de cica 650.000 tone. Probabil că după o perioadă de evoluţie constantă a preţurilor în trimestrul patru din 2011, va urma o creştere uşoară în prima parte a anului viitor. Apreciem că această creştere va fi determinată, în primul rând, de preţul fierului vechi, care are o pondere însemnată în costul de fabricaţie, şi de evoluţia preţurilor de import ale oţelului-beton“, menţionează Călae Mândru, directorul adjunct al Asociaţiei Române a Distribuitorilor de Metal.

Standarde modificate

Intrarea în vigoare a normativului C 107, privind calculul coeficientului global de izolare termică la clădirile de locuit, care obligă beneficiarii de construcţii noi să aibă un grad de izolare termică de 1,3 W/mpK, a condus la comercializarea unui tip de tâmplărie termoizolantă de calitate superioară. Acest fapt a determinat o creştere a preţului mediu de vânzare la termopane până la 80 de euro/mp. În plus, s-au mai constatat uşoare creşteri de 2%-3% şi pe baza concurenţei crescute şi a scumpirii materiilor prime, cum sunt sticla şi PVC.

„În partea a doua a acestui an, s-a înregistrat o creştere îmbucurătoare, nu satisfăcătoare, a consumului de tâmplărie din zona privată. Datorită acestei creşteri, valoarea pieţei se menţine la acelaşi nivel ca în 2010, respectiv 300 de milioane euro. Anul acesta nu a mai fost avalanşa de falimente din ultimii doi ani. Selecţia naturală s-a petrecut în 2009 şi 2010“, explică Harilaus Kilaiditis, directorul executiv al Patronatului Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă. Învelitorile metalice au afişat un preţ constant în acest an, uşoarele variaţii care au existat fiind absorbite de producători. „Creşterile de preţ cu materia primă au fost absorbite de producători. Au fost creşteri de circa 5%-10%. Nu vă pot spune dacă producătorii vor face acelaşi lucru şi anul viitor, în eventualitatea unei continuări a acestei tendinţe în cazul materiilor prime“, spune Andrei Sulyok, directorul general al producătorului de profile metalice Lindab România.

În concluzie, piaţa materialelor de construcţii va avea un an 2012 la fel de dificil, însă cu resurse de supravieţuire tot mai puţine. Pe de o parte, producătorii sunt forţaţi să crească preţurile din cauza costurilor cu materia primă şi utilităţile, iar, pe de altă parte, cererea este tot mai scăzută.

Sursa: www.capital.ro

deci, daca va ganditi sa va construiti un sediu...
veti plati mult mai mult, 
mai bine veniti la noi cu o chirie foarte mica !

duminică, 23 decembrie 2012

Bucurestiul, printre capitalele europene unde chiriile de birouri au crescut in 2012



Bucurestiul, printre capitalele europene unde chiriile de birouri au crescut in 2012

Bucurestiul se numara printre capitalele europene unde chiriile spatiilor de birouri au crescut in primul semestru din 2012. De vina sunt "cererile consistente", arata un studiu al companiei de consultanta imobiliara DTZ Echinox.
"In timp ce pietele europene traditionale se lupta pentru a atrage chiriasi, pe pietele emergente aflate in expansiune rapida, precum Bucuresti, se inregistreaza usoare cresteri ale nivelului chiriilor datorate cresterii economice si a unei cereri consistente de spatii de birouri. Pentru tarile din Europa Centrala si de Est se preconizeaza o crestere relativ solida a PIB, in jur de 3,8%, pentru intervalul cuprins intre 2012 si 2016", a declarat, intr-un comunicat, Karine Wookford, Global Head of Occupier Research in cadrul DTZ.

Potrivit reprezentantilor DTZ, in zona centrala a Bucurestiului, rata de ocupare a cladirilor de birouri de Clasa A depaseste 90%, ceea ce a determinat proprietarii sa opereze usoare cresteri ale chiriei, situatie intalnita si in cazul cladirilor semicentrale.

"Drept urmare, pentru firmele interesate sa inchirieze suprafete mari de birouri in aceste zone este mai greu decat in urma cu doi ani sa gaseasca spatii disponibile intr-un termen scurt. Avand in vedere ca aceasta zona este foarte cautata, iar livrarile de spatii noi sunt limitate pentru urmatoarele 18 luni, de obicei recomandam clientiilor nostri sa isi securizeze contractele de inchirirere pe un termen mai lung decat cel considerat in mod normal", a afirmat Madalina Cojocaru, seful departamentului de birouri in cadrul DTZ Echinox, compania din Romania a DTZ.
Alte capitale europene unde chiriile au avut un trend ascendent in primele sase luni din acest an mai sunt Helsinki, Paris, Varsovia sau Oslo.
Pietele in care ocupantii ar trebui sa ia in calcul renegocierea chiriilor pentru spatiile de birouri sunt Budapesta si Praga, unde chiriile au stagnat in ultimii doi ani. Pietele din orasele germane Hamburg si Munchen se pozitioneaza similar, desi Hamburg este o piata mult mai volatila si mai putin previzibila in ceea ce priveste modificarile nivelului chiriilor. Aceeasi situatie este valabila in Barcelona si Dublin. La polul opus, pe unele piete europene, incluzand Londra si Moscova, cresterea nivelului chiriilor se manifesta deja sau este iminenta.
"Ca urmare a tensiunii din zona euro si cresterii economice slabe, activitatea companiilor din Europa s-a mentinut in general la un nivel scazut in prima jumatate a anului. In Madrid, Milano și Kiev s-au inregistrat scaderi ale chiriilor. Cu toate acestea, cresterea economica solida a determinat marirea nivelului chiriilor in tarile nordice", se mentioneaza in comunicat.
DTZ estimeaza pentru urmatorii cinci ani o crestere de 1,6% pe an a chiriilor pentru spatiile de birouri centrale din Europa, urmand avansul moderat al PIB-ului de 1,5%.
Se preconizeaza ca orasul Antwerp va deveni cea mai atractiva piata pentru companii, fiind urmat de Budapesta, Riga si Tallin. In ciuda faptului ca Londra-West End si Moscova sunt cele mai scumpe piete, acestea vor cunoaste si cea mai mare crestere in intervalul 2012-2016, cu cresteri ale chiriilor in zonele centrale de 5,6%, respectiv 4,2% pe an. Aceasta crestere se va manifesta indeosebi catre sfarsitul perioadei estimate, considera analistii DTZ.
DTZ este parte a companiei australiene UGL, printre cele mai mari grupuluri din domeniul serviciilor imobiliare din lume.

Sursa: www.incont.ro 

sâmbătă, 22 decembrie 2012

Chiriasii au cateva drepturi si numeroase obligatii.


Numarul chiriasilor creste,  in conditiile in care tot mai putini romani isi permit cumpararea unei locuinte. Chiriasii au cateva drepturi si numeroase obligatii.

Potrivit noului Cod Civil, inchirierea unei locuinte se face pe maximum 49 de ani, iar chiriasii sunt obligati sa suporte anumite reparatii din propriile buzunare.

Folosinta comuna

Noul Cod Civil prevede ca,  in cladirile cu mai multe apartamente, chiriasii au dreptul sa utilizeze partile si instalatiile de folosinta comuna ale cladirii (ghena, uscatoria de rufe, iluminatul partilor comune  etc.). La incheierea perioadei de inchiriere, vechiul chirias are drept de preferinta la incheierea noului contract.  Pe de alta parte, daca este pus de proprietar in imposibilitatea de a folosi locuinta , chiriasul poate cere reducerea cuantumului chiriei potrivit perioadei in care nu a locuit in spatiul inchiriat.

Chiria, in avans

Chiriasul este obligat sa plateasca  chiria, dupa cum urmeaza:

-         in avans , daca inchirierea se face pe o luna;

-         in prima zi lucratoare a fiecarei luni, in cazul contractelor pe maximum  un an;

-         in prima zi lucratoare a fiecarui trimestru,  la inchirieri de peste un an .

Chiriasul este obligat sa  contribuie la achitarea cheltuielilor cu partile si instalatiile comune. De asemenea, tot chiriasul trebuie sa achite cheltuielile cu reparatiile curente, de intretinere, ale locuintei inchiriate. Pe de alta parte, daca vrea sa paraseasca locuinta, chiriasul trebuie sa-l anunte pe proprietar cu 60 de zile inainte de intentia sa.

Sursa : http://www.enational.ro

Nu dați niciun ban agenților imobiliari înainte de încheierea tranzacției!



Nu dați niciun ban agenților imobiliari înainte de încheierea tranzacției!


Persoanele care apelează la serviciile unui agent sau broker imobiliar trebuie să știe că acesta poate primi comision pentru serviciile prestate numai în cazul încheierii tranzacției. Este ceea ce prevede ordonanța de urgență 174 / 2008, cea care reglementează activitatea de intermediere imobiliară.

Asociația Brokerilor Imobiliari (A.B.I.) dorește să atragă atenția și să informeze piața largă a consumatorilor de servicii imobiliare în legatură cu sistemul legal de comisionare practicat de agenții imobiliari.

Taxa de vizionare – nu doar neprofesionistă, ci și ilegală

”Ai cumpărat sau închiriat o locuință, numai după perfectarea contractului plătești comision agentului imobiliar cu care ai colaborat.” Este regula de ”aur” pe care orice potențial client ar trebui să o cunoască. Recent, pe piața intermedierilor imobiliare, a apărut o practică ilegală, pe care niciun consumator de servicii imobiliare nu trebuie să o accepte: taxa de vizionare pretinsă de agentul imobiliar pentru locuințele prezentate clientului.

Pe lângă faptul că dovedește lipsa de profesionalism, această deprindere încalcă și legislația în vigoare. În România, O.U.G. 174/ 2008 modifică O.G. nr. 21/1992 cu privire la protecția consumatorului și specifică în mod clar, complet și concret obligațiile agentului imobiliar față de consumator.

Sursa: www.capital.ro 

vineri, 21 decembrie 2012

Piata imobiliara din Romania, cea mai rentabila din regiune in 2012, pe fondul chiriilor modeste


Piata imobiliara din Romania, cea mai rentabila din regiune in 2012, pe fondul chiriilor modeste

Chiar dacă economia locală nu şi-a accelerat creşterea, piaţa imobiliară din România ar putea înregistra cele mai mari randamente din regiune în 2012, de peste 10%, faţă de 4% estimat la nivelul pieţelor din Europa Centrală şi de Est (ECE), în condiţiile în care piaţa chiriilor nu dă semne de îmbunătăţire, scriu analiştii Erste într-un raport.

Potrivit raportului Erste, companiile din domeniul imobiliar din ECE ar putea înregistra un randament (ROE-Return on Equity) de 4% în 2012, iar analiştii estimează că acţiunile acestor companii au un potenţial de creştere de 15%, posibil a se materializa până la finele anului.

Nivelurile de profitabilitate situate sub medie reprezintă cel mai mare obstacol ca raportul preţ/valoare contabilă (P/BV) să se apropie de 1x. Tendinţa de creştere la nivelul ECE este susţinută de gradul redus de neocupare, de cererea ridicată şi numărul redus de proiecte aflate în curs de dezvoltare.

“În prezent, observăm că diferenţa dintre randamente se află la cel mai mare nivel înregistrat după primăvara anului 2009. Totuşi, nivelurile actuale ale ROE sunt încă dezamăgitor de mici. Dacă nivelul chiriilor şi-a revenit din criză, eficientizarea costurilor de operare se lasă încă aşteptată, în special în contextul în care volumele de activitate şi profiturile nu vor reveni prea curând la nivelurile înregistrate înainte de criză. În favoarea acţiunilor companiilor din domeniul imobiliar este discount-ul de 50% din valoarea contabilă”, spune Günther Artner, director în departamentul de cercetare al Erste pentru ECE.

Pe piaţa locală, randamentele scad, dar rămân cele mai mari

În ceea ce priveşte România, analiştii Erste Group consideră ca există posibilitatea reducerii randamentelor de pe piaţa imobiliară. În Bucureşti, există încă o rată de neocupare ridicată (de circa 20%), iar nivelul chiriilor nu şi-a revenit încă.

“Revenirea economiei româneşti nu s-a accelerat deocamdată. Ţara a făcut însă progrese notabile în reducerea cheltuielilor bugetare şi a deficitului extern. Prin urmare, credem că piaţa imobiliară din România ar trebui sa evolueze mai bine comparativ cu alte pieţe din Europa de Sud-Est. Credem că nivelul chiriilor nu se va îmbunătăţi. Totuşi, acest lucru trebuie să se reflecte în randamente ale pieţei de 10,25%, cele mai mari din regiunea Europei Centrale si de Est”, se arată în raportul Erste Group.

Sursa: www.capital.ro 

joi, 20 decembrie 2012

Mai avem nevoie de agenţi imobiliari?


Mai avem nevoie de agenţi imobiliari?

Cei 10.000 de agenţi imobiliari care activau în România în perioada de boom al pieței au reuşit să îşi atragă antipatia publică, reproșul principal ce li se aduce fiind că acela că au câștigat sume importante de bani fără prea mult efort.
Deși criza i-a secerat pe 7.000 dintre ei, cei care au supraviețuit au încă mult de lucru la capitolul imagine.
Potenţialul financiar al industriei a determinat o serie de bucureşteni, cu pregătiri în varii domenii, să se îndrepte spre profesia de agent imobiliar.
În perioada de glorie a pieţei, la 250 de oameni era repartizat un broker imobiliar. Şi acum mai circulă legenda taximetriştilor transformaţi peste noapte în agenţi imobiliari cu maşini de lux la scară.
Criza a cernut, în ultimii trei ani, o bună parte din agenţiile de apartament, iar brokerii rămaşi susţin că au supravieţuit doar profesioniştii. Cu toate acestea, cei 3.000 de agenţi care mai activează pe piaţă încă se confruntă cu grave probleme de imagine.
„Imaginea agenţilor imobiliari e negativă în rândul publicului, din cauza nemulţumirilor faţă de activitatea acestora. De cele mai multe ori, sunt asimilaţi ca fiind nişte «băieţi deştepţi» şi nicidecum ca având nişte calităţi”, consideră Ioan Bejan, consultant al Institute for Real Estate, Construction and Housing Viena.
Dacă în 2007/2008 vindeau orice produs imobiliar le cădea în mână, în ultima perioadă s-au întors la vechea dragoste: apartamentele vechi, singurul segment care a întreţinut piaţa în ultimii ani.
Prima măsură adoptată de dezvoltatorii de ansambluri rezidenţiale la apariţia crizei a fost crearea propriilor birouri de vânzări, pentru a evita contractarea unor servicii externe.
„Nu cred că ar fi eficient să îi plătesc (pe agenţii imobiliari n.red.), pentru că nu putem controla interesul pe care şi-l dau pentru promovarea proiectului, motiv pentru care ne-am dezvoltat propria noastră echipă de vânzări. Dacă foloseşti serviciile unor agenţi imobiliari, nu ştii dacă fac tot posibilul să vândă”, explică Cristian Tudor, director în cadrul Comnord, dezvoltatorul ansamblului Ten Blocks.
Când au intrat pe piaţă, majoritatea dezvoltatorilor străini au apelat la serviciile unor multinaţionale de genul Colliers International, CB Richard Ellis sau DTZ Echinox.
Un pic mai târziu, obligaţi să reducă din costuri, investitorii au fost nevoiţi să renunţe la aceste servicii, iar în 2008 companiile de consultanţă imobiliară fie şi-au închis departamentele rezidenţiale, fie şi-au restrâns activitatea doar pe segmentul locuinţelor de lux.
„Noi putem lucra şi cu agenţii contra unui comision. Dacă vine un agent la noi şi vrea să încheiem un parteneriat, prin care el aduce clienţi, noi suntem bucuroşi, însă 99,99% din apartamentele vândute în Cosmopolis sunt prin propriul nostru birou de vânzări. Am fost 6-7 persoane când lucrurile mergeau bine pe piaţă, iar acum suntem patru. E mult mai eficient pentru că ştii produsul. Când un agent are contracte cu mai mulţi dezvoltatori, nu ştie toate detaliile. Aici noi ştim tot ce se întâmplă în fiecare zi”, subliniază Cosmin Lupu, director de vânzări în cadrul Cosmopolis.
 Apartamente greu de vândut
 De cealaltă parte, agenţii imobiliari spun că, de fapt, ei nu vor să colaboreze cu dezvoltatorii, deoarece aceştia promovează produse nevandabile şi nu acceptă negocierea.
„Brokerii nu vor să colaboreze cu dezvoltatorii, deoarece apartamentele noi nu se vând. Ele nu pot concura cu apartamentele vechi ca suprafaţă, locaţie sau dotări. În plus, ei preferă să intermedieze vânzarea locuinţelor noi de pe piaţa secundară, adică cumpărate de la dezvoltatori şi repuse pe piaţă, deoarece proprietarii au mai mare flexibilitate la stabilirea preţului, pe când dezvoltatorii sunt foarte rigizi”, spune Dragoş Vîlceanu, preşedintele Asociaţiei Brokerilor Imobiliari (ABI).
Pentru a îmbunătăți percepția legată de credibilitatea agenţilor, asociaţiile profesionale au început să apeleze la companiile de asigurări pentru a încheia nişte poliţe de malpraxis, care acoperă daune de maximum 10.000 euro.
„Se pot pierde actele în original sau cheile de la intrare. Se poate sparge o vază în timpul vizionării. Agentul poate da drumul la apă, ea nu funcţionează, o lasă din neglijenţă deschisă, după care apa porneşte şi inundă locuinţa. Dacă nu există această asigurare, clientul este nevoit să meargă pe mâna agentului imobiliar”, recunoaşte preşedintele ABI.
Cei 150 de membri ai ABI sunt obligaţi să încheie această poliţă oferită de Platinum. Asigurările se încheie individual, iar prima anuală este de 30 de euro.
O poliţă de răspundere civilă a fost încheiată şi de Asociaţia Profesională a Agenţilor Imobiliari din România, la nivel de organizaţie. Această poliţă este oferită de Astra prin intermediul brokerului Marsh.
 Lipsa profesioniştilor
„Reticenţa faţă de agenţii imobiliari vine şi din faptul că toată lumea poate intra în această branşă, pentru că nu există programe de învăţământ care să profesionalizeze industria. În acest fel, totul ţine de persoană, dar nu ai cum să îi testezi performanţa”, consideră Cristian Tudor.
ABI a început de curând să organizeze cursuri acreditate de Ministerul Educaţiei pentru profesionalizarea industriei, însă consultanţii din piaţă vorbesc despre necesitatea armonizării sistemului educativ cu practicile europene.
„Noi am asimilat nişte minime norme care reglementează activitatea de prestator de servicii imobiliare, dar acestea nu sunt obligatorii. Ele ar trebui puse într-un act legislativ pentru a obliga la un cod de conduită profesională. Acum, dacă eşti nemulţumit de serviciile unui agent imobiliar, nici nu ai cui să te plângi. Protecţia consumatorului nu are nicio putere asupra acestei industrii, deoarece nu este reglementată”, concluzionează Ioan Bejan.
 Comisioanele de odinioară
 Din cauză că nu mai marchează câştigurile din comisioane de altădată, agenţii imobiliari care au mai rămas pe piaţă şi-au negociat un salariu de bază mai consistent.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, venitul salarial mediu net aferent activităţilor din tranzacţii imobiliare, din luna martie a acestui an, a fost de 360 de euro, cu 6,7% peste luna precedentă. Comparativ cu luna martie a anului 2009, se poate observa însă o creştere de 60 de euro.
Dacă acum trei ani comisioanele din tranzacţii erau colectate cu regularitate, acum pot trece luni bune fără a încasa altceva decât salariul de bază. Secate de resurse, agenţiile imobiliare numai la trainingul angajaţilor nu se mai gândesc.
„Cred că taximetriştii care făceau imobiliare s-au mai cernut, însă nu ştiu câte companii investesc în trainingul agenţilor. Ei se axează pe supravieţuire şi nu bagă bani în aşa ceva. Poţi găsi câţiva agenţi profesionişti pe piaţă, în cadrul companiilor mai mari. Problema este că experienţa lor vine din perioada în care cererea era mai mare decât oferta, iar apartamentele se vindeau fără probleme.
Un agent care are un portofoliu de apartamente ar trebui să găsească un punct comun între profilul cumpărătorului şi produsul care i se potriveşte, nu să plimbe clientul prin 30 de apartamente până îl plictiseşte”, consideră Cosmin Lupu.
Un lucru este cert, toţi actorii pieţei imobiliare sunt conştienţi că simpla facilitare a întâlnirii dintre vânzător şi cumpărător nu mai poate asigura comisionul agentului, motiv pentru care acesta trebuie să capete nişte abilităţi, să ofere nişte analize de piaţă şi o ghidare spre opţiuni de finanţare.

Sursa: www.capital.ro 

miercuri, 19 decembrie 2012

Cine sunt vinovati de dezastrul din piata imobiliara: dezvoltatorii, bancile sau clientii?


Cine sunt vinovati de dezastrul din piata imobiliara: dezvoltatorii, bancile sau clientii?


Dezvoltatorii au practicat marje de profit uriaşe, băncile au acordat credite cu o lejeritate fără precedent, iar clienţii s-au îndatorat peste puterile lor.
În funcţie de perspectiva din care este analizată această problemă, vina poate fi împărţită în mod egal tuturor.
Omul de afaceri Dan Ioan Popp, preşedintele companiei Impact Developer&Contractor, vede băncile ca principali vinovaţi de situaţia dramatică în care se află piaţa pe care activează.
„Băncile au fost de vină pentru că s-a dus o politică de tip «easy money». Au dat şi de o parte şi de alta credite şi dezvoltatorilor persoane fizice şi celor cu ştaif, dar şi clienţilor”, acuză Popp, care recunoaşte că acum nu mai construieşte nimic, ci se ocupă de recompartimentarea celor 130 de apartamente finalizate şi nevândute.
Cu toate acestea, el se aşteaptă ca piaţa să îşi revină destul de rapid, deoarece adevăraţii clienţi nu şi-au început încă cumpărăturile.
„Piaţa evoluează foarte repede. E exact ca un copil de 12-13 ani la care îi creşte numărul la bascheţi pe zi ce trece. Piaţa o să-şi revină când oamenii se vor putea angaja la un credit pe termen lung fără emoţii. Până acum s-au făcut achiziţii de necesitate, de genul: tineri care vroiau să scape de socrii sau părinţi”, comentează Popp.
De cealaltă parte, Daniel Tudor, fostul director al diviziei imobiliare a Volksbank România şi actualmente proprietarul agenţiei imobiliare The Concept, consideră vinovaţi clienţii şi dezvoltatorii imobiliari.
„Clientul a greşit pentru că s-a îndatorat excesiv şi dezvoltatorii pentru că nu s-au repliat destul de repede”, consideră Tudor. El spune că băncile încă mai caută soluţii prin care să evite executarea unor proprietăţi, după ce s-a trecut printr-o perioadă de restructurare creditelor neperformante.
Curăţarea creditelor neperformante
„Expunerea pe România a marilor grupuri financiare nu este atât de mare, motiv pentru care băncile au timp să analizeze când şi cum să îşi cureţe portofoliile cu probleme. Aceste grupuri au pompat bani în România în ideea că odată şi odată piaţa va converge spre indicatorii europeni”, este de părere Bogdan Cernescu, directorul general al Immorent România, divizia de leasing a grupul Erste.
Un alt motiv care duce la întârzierea deciziei de curăţarea a creditelor cu probleme stă în faptul că unele bănci ar trebui să îşi asume nişte pierderi considerabile.
„Ca să şteargă creditele neperformate din portofoliu banca trebuie să şteargă din profit sau chiar din capitalul social, moment în care este trasă la răspundere de Banca Centrală, şi ar trebui să vină cu bani de acasă”, explică Asher Lax, directorul de marketing şi vânzări al companiei Adama, dezvoltator care are construite şi nevândute 180 de apartamente în Bucureşti şi 500 în ţară.

marți, 18 decembrie 2012

Noua strategie la retailerii cu probleme: Inchid magazinul si platesc doar chiria minima


Noua strategie la retailerii cu probleme: Inchid magazinul si platesc doar chiria minima

O mare parte dintre retailerii activi pe piaţa locală, loviţi puternic de scăderea puterii de cumpărare, ar putea ajunge în următoarea perioadă la concluzia că poate fi mai profitabil să închidă spaţiul închiriat într-o anumită locaţie şi să continue doar cu plata chiriei minime până la expirarea contractului, fără să desfăşoare vreo activitate în spaţiul respectiv.

Metoda, denumită «going dark», este deja aplicată pe o scară tot mai extinsă de retaileri din Statele Unite ale Americii şi din Europa Occidentală.
Acestă pârghie de optimizare a activităţii financiare este viabilă în contextul în care retailerul aflat în dificultate are semnat un contract pe o perioadă standard de cinci ani, pe care dacă îl reziliază unilateral se obligă la plata unor penalizări usturătoare.
Trebuie subliniat faptul că majoritatea contractelor înnoite după apariţia crizei prevăd plata unei chirii minime pe spaţiul închiriat, la care se adaugă procent din vânzări.

Spaţiu blocat
„Deşi nu a fost exclusa din strategiile de business, niciun jucător de pe piaţa locală nu a comunicat public folosirea ei. Existenţa unor spaţii închise are natura de a submina imaginea centrului comercial în faţa consumatorilor diminuând atractivitatea şi competivitatea acestuia.
Pentru a preîntâmpina astfel de situaţii, proprietarii centrelor comerciale trebuie să se asigure că includ în contractele de închiriere clauze exprese prin care obligă comercianţii chiriaşi să îşi desfăşoare activitatea în spaţiile închiriate, în timpul programului centrului comercial, pe toată durata de valabilitate a contractului de închiriere.
Formularea unor astfel de clauze diferă de la caz la caz, iar sancţiunile pentru nerespectarea acestora trebuie să fie energice pentru a descuraja implementarea unor astfel de practici”, a declarat pentru Capital Florin Ţineghe, asociat în cadrul casei de avocatură DLA Piper.

Situaţia pieţei locale de retail este descrisă de numărul mare de cererei de declanşare a procedurii de insolvenţă care s-a adunat pe numele unor branduri notorii.
Majoritatea sunt formulate de proprietarii spaţiilor în care activează aceste companii, care au ajuns în incapacitatea de a-şi mai achita chiria lunară.

Printre cei mai cunoscuţi retaileri atacaţi în instanţă de proprietarii mall-urilor din Bucureşti se numără: grupul LPP Fashion care administrează activitatea brandurilor Reserved, Cropp Town şi House; Fashion Retail Group - deţinut de Octavian Radu - care are în franciză brandurile Debenhams şi Aldo; ETP Trading - deţinută de Răzvan Petrovici - care are în franciză brandurile Celio, Etam şi Minelli; Steilmann, TNT, Costa Coffee, dar şi retaileri locali precum Jolidon sau Tina R.


Noi nu avem astfel de clauze !!

luni, 17 decembrie 2012

Patriciu nu mai este interesat de preinchirieri, deoarece nivelul chiriilor este scazut



Patriciu nu mai este interesat de preinchirieri, deoarece nivelul chiriilor este scazut

Divizia imobiliară a omului de afaceri Dinu Patriciu, Black Sea Global Services (BSGP) care a preluat anul trecut fondul de investiţii Fabian, are ca ţintă menţinerea unui grad de neocupare de 4% pentru toate proprietăţile pe care le deţine pe piaţa locală până la sfârşitul anului viitor.
Compania a încetinit construcţia clădirii de birouri de pe Bulevardul Dacia din Capitală şi a stopat procesul de preînchiriere a spaţiilor din cauză că nivelul chiriilor este prea jos.

„Nu cred că pe piaţă se încheie prea multe precontracte în acest moment. Noi nu mai facem preînchirieri pentru proiectul Romană, deoarece chiriile practicate acum sunt prea mici.

Zona Pipera stigmatizată
Reprezentantul BSGS susţine că s-a dezvoltat o stigmatizare pentru zona Pipera, dar zona suferă şi din cauza dezvoltării pe care a avut-o.
„Dezvoltările au continuat mai mult ca necesitate pentru spaţii de birouri. Chiar dacă zona se confruntă în continuare cu dificultăţi, pe măsură ce stocul de birouri se va micşora companiile vor începe să caute şi spaţiile din Pipera”, a mai spus Owen.
Ultimul proiect pe care compania l-a livrat recent pe piaţă, clădirea Lakeview, a ajuns la un grad de ocupare de 100%, după ce ultimul etaj al clădirii a fost ocupat de unul dintre chiriaşii care ocupa un spaţiu mai mic în complexul Băneasa Business Center, clădire aflată tot în portofoliu BSGS.

„Chiar dacă rata de neocupare a crescut în Băneasa Business Center ne bucurăm că am reuşit să închiriem toată clădirea Lakeview. Chiriile sunt similare, dar principalul motiv pentru care chiriaşul a optat pentru cealaltă clădire a fost nevoie de spaţiu. Momentan sunt în negocieri pentru închirierea spaţiului rămas liber în Băneasa”, a declarat pentru capital.ro Mark Owen.

Dezvoltatorul unui nou complex de birouri: Nu am inceput proiectul de prosti


Dezvoltatorul unui nou complex de birouri: Nu am inceput proiectul de prosti


Dezvoltatorul imobiliar de origine belgiană Atenor Group a lansat pe piața un complex de birouri ce va fi amplasat în apropierea stației de metrou Pipera într-o perioadă în care circa 260.000 mp de spații de birouri stau neînchiriate, situația cea mai proastă fiind exact în vecinătatea proiectului anunțat.

Viitorul centru de afaceri va dispune în momentul finalizări lucrărilor, estimate pentru 2015-2018, o suprafață totală de 78.000 mp (vezi galeria foto alăturată pentru imagini cu viitorul complex). Proiectul va atrage o investiție apropiată de suma de 150 mil. euro.
Lucrările la fundația primului corp de clădire au fost începute în octombrie și vor fi finalizate în decembrie 2012. Primul imobil va dispune de 18.225 mp structurați pe parter și opt etaje.
Prima etapă a Hermes Business Center va avea 307 locuri de parcare și va necesita un efort investițional estimat la circa 30 mil. euro.

Întrebat de ce a decis începerea lucrărilor într-o piață și într-o zonă cu un grade de neocupare de peste 20%, CEO-ul și unul dintre acționarii grupului belgian, Stephan Sonneville a răspuns că nu îi este frică de competiția din București.

„Nu suntem complet proști. Știm că în București gradul de neocupare este de 20%, dar avem exemplul unui proiect din Bruxelles unde 30% din clădire era goală și am reușit să o închiriem. Nu e o problemă să lansezi un proict când piața se confruntă cu un asemenea grad de neocupare”.

Laurent Collier, unul dintre reprezentanții locali ai dezvoltatorului a anunțat că în prima fază nu vor avansa chirii mari, ci se vor orienta după media zonei care se învârte în jurul a 11-14 euro/mp. „Astăzi nu putem mergem pe chirii mari pentru că am omorî proiectul”, a subliniat acesta.

Noi va asteptam acum cu 2,6 euro/mp 
( oferta limitata !! – SUNATI AZI LA 0767262242 )

 Teren scump
Atenor a cumpărat terenul de pe Bulevardul Dimitrie Pompeiu, nr. 5-7, în urmă cu doi ani, când prețurile au atins punctul maxim, iar acum directorul companiei își aduce aminte cu regret de acea perioadă.
„Nu vă pot spune cât am dat pe teren, dar pot spune că a fost un teren scump. Investiția a fost realizată exclusiv din fonduri proprii, la fel ca și lucrările de fundație. Vom începe a doua clădire din complex odată ce vom închiria primul imobil și sperăm să fie înainte de finalizarea lucrărilor la primul corp. Investiția va fi suportată exclusiv de acționarii companiei”, a menționat Sonneville.
Acesta a mai anunțat că strategia grupului prevede vânzarea imobilului la unu sau doi ani după finalizarea întregului complex, însă nu exclude posibilitatea păstrării sale în portofoliu.

Investiții noi
Sonneville a anunțat că investițiile companiei nu se vor opri aici ci vor continua cu alte proiecte. Deocamdată Atenor nu deține alte terenuri în România.
Potrivit acestuia, deși România a fost lovită puternic de criză și încă nu și-a revenit, piața încă își păstrează atractivitatea, deoarece criteriile sale fundamentale nu au dispărut.

Compania a încheiat și primul antecontrat ce prevede închiriarea a 1.000 mp la parterul primei clădiri către lanțul de restaurante Thema Restaurant&Café, deținut de Euronet Grup. Restaurantul mai are unități în clădirile de birouri Global Business Center, Sema Parc și Conect Business Park.
Atenor este în proces de selectare, prin licitație, a constructorului ce va lua în antrepriză lucrarea și speră ca până la sfârșitul acestei luni să aibă un rezultat.
În procesul de închiriere belgienii vor folosi, în exclusivitate, serviciile unei agenții imobiliare, însă reprezentanții companiei nu au precizat numele agentului.
Complexul este dezvoltat prin intermediul firmei NGY Properties Investment, iar echipa locală a Atenor număr cinci membrii. Arhitectul proiectului este compania B23T International Architectural Services.
Atenor Group gestionează un portofoliu de nouă proiecte la nivel internațional care însumează 350.000 mp de spații de birouri, clădiri rezidențiale și comerciale. Capitalizarea companiei este de 200 mil. euro.


vineri, 14 decembrie 2012

In Bucuresti, birourile sunt ieftine, dar mici. Angajatii romani, printre cei mai inghesuiti europeni


In Bucuresti, birourile sunt ieftine, dar mici. Angajatii romani, printre cei mai inghesuiti europeni

Bucurestiul este al patrulea cel mai ieftin oras din Europa in functie de costul de ocupare a birourilor pe un post de lucru, dupa Budapesta, Talin si Vilnius, iar romanii sunt printre cei mai inghesuiti europeni, unui angajat revenindu-i doar 11 metri patrati de spatiu de lucru, potrivit DTZ.
Spre comparatie, un angajat din Praga ocupa in medie 14,8 metri patrati, in timp ce in Varsovia suprafata medie pe angajat este de 12 metri patrati, iar in Budapesta de 12,6 metri patrati.

In acelasi timp, un angajat din Moscova lucreaza pe 10 metri patrati, la fel ca cel din Manchester sau Londra. Cel mai mare spatiu disponibil, de 24 de metri, revine angajatilor din Helsinki, potrivit raportului Global Occupancy Cost Offices – 2012, realizat de DTZ si preluat de Mediafax.

Costul per post de lucru al spatiilor de birouri din Bucuresti ramane constant pe parcursul anului 2011 fata de 2010, DTZ estimand o crestere de 5% pe an pana in 2016. La calculul indicatorului au fost luate in calcul chiria si celelalte costuri, precum cele cu intretinerea si impozitele.

In aceste conditii, Bucurestiul ocupa locul patru in Europa, dupa Budapesta, cu un cost la nivelul anului 2011 de 3.530 de dolari pe an, Vilnius - 3.460 de dolari pe metru patrat pe an si Talin - 3.430 de dolari pe metru patrat.

Prognoza DTZ identifica Budapesta drept candidata pentru cea mai ieftina zona de birouri din Europa in 2016, depasind pietele baltice din Talin si Vilnius. In contrapozitie, districtul West End din Londra va ramane cea mai scumpa piata de pe continent, alaturi de Geneva. Alte piete pentru care s-au preconizat cresteri sunt Dublin (4%), districtul London City (4%) si Vilnius (4%). Roma si Milano vor continua sa inregistreze scaderi ale costurilor, intrucat piata financiara din Italia inca se lupta pentru revenire.

La nivel mondial, Hong Kong (25.160 dolari/an) este cea mai scumpa locatie de birouri, pe locul doi clasandua-se cartierul West End din Londra (22.590dolari/an). In top cinci se mai regasesc Geneva (18.740 dolari/an), Tokyo (17.230 dolari/an) si Paris (16.230 dolari/an).

Raportul a fost realizat pe 124 de piete din 49 de tari si teritorii din lume.

Sursa: www.incont.ro 

joi, 13 decembrie 2012

Fără clienţi şi concuraţi de chiriile la a doua mână, proprietarii de birouri vor avea un an prost



Fără clienţi şi concuraţi de chiriile la a doua mână, proprietarii de birouri vor avea un an prost

Bucureştiul se situează pe locul trei în Europa Centrală şi de Est după suprafaţa totală de spaţii de birouri cuprinsă în proiecte ce au fost oprite începând cu primul trimestru din 2008, respectiv 220.000 mp. Primele locuri sunt ocupate de Rusia şi Ucraina, unde investitorii au oprit proiecte care însumează 470.000 mp, respectiv 370.000 mp, se arată în cel mai recent studiu de piaţă  al CB Richard Ellis.
„Printre factorii care au determinat oprirea acestor proiecte se numără creditarea care este încă blocată, ceea ce face dificilă finanţarea unor proiecte noi. Nivelul mare de contracte de pre-închiriere cerut de bănci pentru acordarea finanţării, o condiţie greu de îndeplinit într-o piaţă în care cererea de spaţii de birouri este redusă. Nu în ultimul rând, stocul de birouri aflat în construcţie, combinat cu rata mare de neocupare, descurajează noile dezvoltări“, susţin autorii studiului.
 După Moscova, Bucureştiul are cea mai mare suprafaţă de birouri în construcţie, circa 595.000 mp, majoritatea proiectelor fiind construite speculativ, de vreme ce până acum au fost închiriaţi doar 24.000 mp. Absorbiţia spaţiilor livrate pe piaţă este aproape la jumătate faţă de trimestrul trei al anului trecut, când au fost închiriaţi 43.000 mp.
Se estimează că gradul de neocupare pe segmentul de birouri atingea, la sfârşitul anului 2009, un nivel record de 18-20%, întrucât creşterea economică a fost negativă şi, în viitorul apropiat, se aşteaptă ca activitatea de închiriere să rămână redusă. Acest lucru, coroborat cu stocul ce urmează a fi livrat, va împinge gradul de disponibilitate către un nivel fără precedent, estimează compania de consultanţă imobiliară DTZ Echinox.
Piaţa subînchirierilor pune presiune pe proprietari
Creşterea pieţei subînchirierilor i-a determinat pe proprietari de spaţii de birouri din Bucureşti să scadă chiriile solicitate pentru a putea concura cu ofertele de subînchiriere, pentru care se solicită cu 5-10% mai puţin faţă de ofertele acestora, potrivit BNP Paribas Real Estate.
Numai în primul semestru al anului trecut s-a înregistrat o scădere a chiriilor solicitate cu 10-15%, pentru toate tipurile de clădiri, în toate zonele oraşului, cu scăderi mai accentuate pentru birourile situate la periferie.
Chiriile în continuă scădere
Consultanţii DTZ Echinox sunt de părere că pe termen scurt şi mediu (3-12 luni) chiriile îşi vor păstra trendul descendent, aşteptându-se la o viitoare stabilizare în a doua jumătate a lui 2010.
Ritmul de scădere va fi mai lent faţă de semestrul doi din 2008 şi prima jumătate a anului trecut, datorită rezistenţei proprietarilor şi atingerii limitei de profitabilitate pentru investiţiile făcute de aceştia, consideră brokerii BNP Paribas Real Estate.

Nivelul chiriilor a scăzut începând cu primul trimestru al anului trecut cu aproximativ 18%, în cazul locaţiilor centrale, cu 21% pentru zonele semi-centrale şi cu 25% pentru proiectele periferice. Valoarea chiriei pentru zonele centrale este de 21 de euro/mp/lună, în timp ce în zonele semi-centrale şi periferice aceasta variază între 10 şi 19 euro/mp/lună.

 Întreţinerea rămâne constantă
Potrivit BNP Paribas, costurile de întreţinere pentru birourile clasa A au rămas, la finalul anului trecut, la acelaşi nivel comparativ cu semestrul doi din 2008, variind între 3,5-4 euro/mp/lună, ajungând până la 4,5 euro/mp/lună. În cazul clădirilor de clasa B, costurile de întreţinere au variat între 2,5-3,5 euro/mp/lună.

În general, contextul pieţei nu a afectat preţul locurilor de parcare. În zona centrală chiria pentru parcări a fost 100-130 euro/spaţiu/lună, în cazul parcărilor subterane. În zonele secundare, chiria a variat între 90-100 euro/spaţiu/lună pentru locurile subterane şi între 60-80 euro/mp/lună pentru locurile amenajate la suprafaţă.

miercuri, 12 decembrie 2012

De ce se repopulează clădirile de birouri?


De ce se repopulează clădirile de birouri?

DTZ Echinox: Chiriaşii se gândesc că vor creşte din nou chiriile
King Sturge: Totuşi nu mai discutăm cu firme care îşi restrâng activităţile
Jones Lang LaSalle: Nici livrările noi nu au mai fost la fel de multe



Odată cu acutizarea crizei firmele au fost, din motive mai mult sau mai puţin obiective, expediate din clădirile de birouri. Unele pentru că au dat faliment, altele au părăsit spaţiile din birourile pe care le ocupaseră, în anii de glorie a economiei româneşti, tocmai pentru a se refugia de chiriile exorbitante pe care au acceptat să le plătească în perioada premergătoare crizei. O parte din companii s-au ascuns în apartamente de bloc, în timp ce alţii au căutat birouri cu chirii mai mici decât în clădirile în care îşi desfăşurau activităţile.
Ultima perioadă a fost marcată de o schimbare în bine pentru proprietarii de clădiri de birouri. Încă din ultima parte a anului trecut firmele de cercetare din domeniu au observat un fenomen, contrar realităţii economice din România. Companiile se extind iarăşi în clădirile de birouri. Îşi permit mai mult ca în anii anteriori sau au devenit profitabile? Nici una, nici alta.
Un scurt sondaj în rândul companiilor de consultanţă imobiliară, cu experienţă pe segmentul de office, ne-a arătat că ocuparea spaţiilor în clădirile de birouri nu este altceva decât o migraţie dintr-o clădire în alta, foarte puţine extinderi şi o goană după chirii mici.
Potrivit companiei de consultanţă Jones Lang LaSalle, rata de neocupare a spaţiilor de birouri din Bucureşti a scăzut la 16,1% în primul trimestru, pe fondul livrărilor reduse de noi proiecte. Abia din 2012-2013 pot apărea, pe piaţa spaţiilor de birouri, proiecte de anvergură, în special dezvoltate în faze, de către companii internaţionale, în acele zone ale oraşului care oferă acces uşor la reţeaua de metrou.
Potrivit unei alte companii de consultanţă de pe piaţa locală DTZ Echinox, dinamica este dată însă de teama chiriaşilor că nu vor mai prinde chirii mai mici decât acum. "Dinamica pe piaţa de birouri este dată de faptul că potenţialii chiriaşi încep să ia în calcul o reluare a trendului crescător al chiriilor începând cu a doua jumătate a anului următor (generată de lipsa proiectelor noi livrate în piaţă şi o cerere în creştere de spaţii de birouri), astfel încât consideră momentul curent ca fiind punctul de minim al pieţei şi încă propice pentru a profita de avantajele unei pieţe a chiriaşilor", a declarat, pentru Curierul Naţional, Eduard Turcoman, Senior Office Consultant, DTZ Echinox.
Confirmarea a venit şi de la reprezentanţii Jones Lang LaSalle, care afirmă că în prezent piaţa locală de birouri este o piaţă a chiriaşilor. "În aceste condiţii chiriaşii sunt atraşi de pachetele financiare pe care le pun la dispoziţia lor dezvoltatorii/proprietarii de spaţii de birouri. Se pot muta în spaţii de calitate superioară (comparativ cu cele ocupate de ei) în condiţii financiare mult mai bune", a explicat, pentru Curierul Naţional, Levis Vlad, Associate Director Head of Research and Marketing al Jones Lang LaSalle.

Ce fel de companii ocupă şi solicită spaţii noi de birouri?

Potrivit interlocutorului nostru de la firma de consultanţă King Sturge, în mare parte dinamica este dată şi de relocări în special determinate de negocieri avantajoase în favoarea chiriaşilor. "Spaţiile sunt ocupate în continuare predominant de bănci, companiile IT&C şi servicii, incluzând aici firme de avocatură, contabilitate, firme de publicitate, domeniul farmaceutic şi medical. Vorbim în special de relocări din alte clădiri în spaţii noi la chirii ce s-au negociat sub nivelul pieţei", a precizat pentru Curierul Naţional Claudia Cetăţoiu, consultant King Sturge. Ea a mai spus că în primul trimestru al anului un număr de peste 40 de firme au decis să îşi schimbe locaţia.
În ceea ce priveşte originea potenţialilor chiriaşi, companiile locale şi cele care au ştate mai vechi în România sunt cele care domină cererea. "Cea mai mare parte a cererii de birouri este în continuare generată de clienţi locali în căutare de spaţii eficiente, costuri operaţionale reduse, accesibilitate bună. Procentul de cereri din partea clienţilor străini este în continuare mic, dar în creştere comparând trimestrul 1 din 2010 cu primul trimestru al acestui an. Companiile străine în căutare de spaţii de birouri pe piaţa din Bucureşti fac parte în special din sectorul software sau telecomunicaţii", a mai spus Eduard Turcoman.
King Sturge afirmă, de asemenea, că nu este vorba de firme noi, ci de firme existente ce şi-au început activitatea de mult în România şi acum se relochează din diverse motive. "Aşteptăm cu interes şi noi, companiile imobiliare, să avem noi companii care vin în România. Un exemplu promiţător al primului trimestru este compania Intel, care a închiriat o suprafaţă de aproximativ 3.500 mp în Upground. Restul au închiriat suprafeţe foarte mici pentru moment şi într-un număr mic, pentru obţinerea autorizaţiilor şi testarea terenului. Aşteptăm ca acestea să se extindă", a afirmat Claudia Cetăţoiu. Oficialul King Sturge a mai spus că în primul trimestru printre companiile care au extins spaţiul existent se numără Lidl în Pipera Business Tower, HP în Upground, Capgemini în Premium Plaza. Singura preînchiriere a fost realizată de Contrast Management Consulting & Training la Romana Offices.

Consultanţii prevăd o reducere susţinută până la finele anului a spaţiilor goale

Potrivit reprezentantei Jones Lang LaSalle, trendul de scădere a ratei de neocupare urmează să se menţină, până la finele anului, până aproape de 10%. "Deja am anticipat o scădere a ratei de neocupare pe piaţa locală. Estimăm că la sfârşitul anului 2011 rata de neocupare se va situa în intervalul 10-12%", a afirmat Levis Vlad.
Oficialul DTZ Echinox este puţin mai rezervat, estimând un procent cu puţin mai mare de spaţii neocupate. "La finele anului trecut, rata medie de vacanţă la nivelul Bucureştiului a fost de 18,3%, în primul trimestru din 2011 rata medie a fost de doar 15,7% iar pentru sfârşitul anului 2011 se estimează o rată medie de neocupare de 13% urmând ca în 2012 aceasta să coboare sub 10%, procent considerat echilibrat pentru piaţa de birouri, pentru că nu lasă loc de speculaţii", a precizat Turcoman.
Potrivit datelor King Sturge şi Jones Lang LaSalle, oferite Curierului Naţional, aproximativ 120.000 mp vor fi livraţi până la finalul anului. Vom asista probabil din nou la contracte de preînchiriere, amintind aici noile proiecte ce au fost anunţate pentru următorii 2 ani: Hermes Business Campus (Atenor), AFI Business Park, Ana Tower (Portland Trust), Raiffeisen Evolution/Sky Tower.

În ceea ce priveşte nivelul chiriilor, pentru cele mai bune spaţii de birouri din zona centrală de afaceri, acestea sunt în continuare estimate la 19 euro/mp/lună. "Primele semne de creştere ale chiriei prime sunt aşteptate în prima jumătate a anului 2012, dar numai pentru proiecte excepţionale", se arată într-un raport realizat de Jones Lang LaSalle.

marți, 11 decembrie 2012

Chiriile urmează să crească în Bucureşti, iar proprietarii sunt tot mai rigizi în negocieri


Chiriile urmează să crească în Bucureşti, iar proprietarii sunt tot mai rigizi în negocieri

Proprietăţile de calitate sunt rare, iar ritmul greoi al construcţiilor nu ajută cu nimic la diversificarea pieţei. În aceste condiţii, este de aşteptat ca valoarea chiriilor să crească, iar proprietarii să fie tot mai rigizi în negocieri. În segmentul office, această situaţie se resimte acut, cu atât mai mult cu cât doar 2% din stocul de construcţii noi prevăzut pentru acest an a fost livrat în primul trimestru.
 Toate premisele de pe piaţa birourilor din Bucureşti conduc către aceeaşi concluzie: chiriile urmează să crească până la sfârşitul anului, pachetele de gratuităţi oferite pentru a atrage clienţii vor fi diminuate, iar flexibilitatea în negocieri se va reduce treptat. În condiţiile în care livrările de spaţii noi au fost cele mai scăzute din ultimii ani, este firesc ca piaţa să dicteze o asemenea mişcare, chiar dacă încă nu suntem într-un context economic favorabil scumpirilor. Doar 2.000 mp de birouri au fost livraţi în primul trimestru al acestui an.
„În primul trimestru al acestui an, a fost finalizată o singură clădire, iar o parte dintre proiectele anunţate depind de activitatea de pre-închiriere. Fără astfel de tranzacţii şi cu o rată de neocupare ce înregistrează scăderi graduale, nivelul chiriei ar putea înregistra o uşoară creştere, pachetele de gratuităţi ar putea fi diminuate, iar flexibilitatea proprietarilor în renegocierea contractelor existente să fie redusă’’, a declarat Cătălina Jigman, Head of Office Department, CBRE România.
Livrările anunţate ar putea produce inflaţie, pe piaţa office
În acest context, cifrele estimate pentru sfârşitul anului, respectiv livrarea a unui total de 100.000 mp de noi spaţii de birouri în Capitală, par nerealiste. Totuşi, mobilizarea în rândul dezvoltatorilor este mare, pentru a ţine pasul cu cererea. În primul trimestru al lui 2011, s-au cerut 45.000 mp de birouri, similar cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, livrarea a 100.000 mp de noi construcţii ar însemna inflaţie şi ar atrage după sine consecinţele legate de creşterea chiriilor.   
„Cererea pe piaţa de birouri din Bucureşti este similară cu cea de anul trecut, însă nivelul livrărilor va fi scăzut în acest an, cu 20% mai mic faţă de 2011, şi va continua să fie redus comparativ cu anii anteriori”, continuă Cătălina Jigman.
Rata de neocupare a spaţiilor de birouri din Bucureşti a înregistrat scăderi de la trimestru la trimestru, rămânând ridicată în special în zonele periferice, precum Pipera şi estul Capitalei. Chiria zonelor prime a rămas stabilă la valoarea de 19,5 euro/mp/lună, iar chiria de bază este neschimbată în majoritatea zonelor.

Mihaela Ochiană, IMOPEDIA.ro